FLORIN ŢUILĂ- MINERUL AJUNS PRIMAR


Primarul Comunei Cătunele, Florin Ţuilă, a plecat de la cizmele de cauciuc pe care le-a purtat ca miner de subteran timp de opt ani şi a ajuns la pantofii de edil. A renunţat la lămpaş şi a preferat să poarte cravata de primar, după ce înainte de asta a scopit sute de porci. Edilul – Şef, se laudă că a fost printre altele şi vagonetar, dar şi şofer pe ambulanţă, iar actuala funcţie îi oferă ocazia de ai ajuta pe oamenii care l-au votat după ce Ţuilă le-a dat la fiecare câte o poezie electorală.

Cum va venit ideea să vă faceţi Primar?

„Întâmplarea a făcut să fie altfel  viaţa. Am fost tehnician veterinar până în 1992 şi de atunci am practicat meseria clandestin. M-am angajat la mina Lupoaia, iar în prima fază am fost necalificat, apoi miner, eram deci miner atunci când am luat la primărie.

Şi v-aţi gândit să scăpaţi de subteran candidând la primărie?

Să  vă spun cum a fost. Trecând cu soţia pe un drum comunal,îngustat, din cauză că se depusese material  de la maşinile mari ce transportau cărbune, pe acostamente, iar noi mergeam prin ploaie, a venit o maşină într-o curbă , cu viteză mare, nu s-a încadrat şi era să ne lovească, pe mine şi pe soţie. Abia am sărit şi neam împotmolit în nămol. Atunci, în seara aia, m-am hotărât să candidez la Primăria Cătunele , şi de acolo până acasă am făcut poezia electorală.

V-o mai amintiţi?  Spuneţi câteva vesuri.

Sigur că da. O ştiu pe de rost. Poezia se numeşte suferinţă şi speranţă. Şi ziceam aşa.  – Trecură anii peste noi, acum ne zbatem în nevoi/Speram ani şi ani la rând, dar oare , Doamne până când?/ E singura comună din Ţara Românească în care nu-i posibil lumina să lipsească/(….) Drumurile sunt distruse, uliţele sunt răpuse, şanţurile înfundate, ce ne facem, noi măi frate?/Dispensarul nu-i dotat,tehnica n-a avansat(….)Cine oare se gândeşte , la sărman ce-i  trebuieşte, când cu toţii s-au ajuns?(….)Noi avem copii, nepoţi, hai să ne unim cu toţi, să sperăm că într-o zi, bine pentru toţi va fi. A venit şi ziua mare, să ai o şansă mare, să şi alegi cu suflet mare, omul ce e ca matale.

Şi ce aţi făcut cu versurile astea?

„ Poezia asta, pe care am scris-o , a primit-o fiecare cetăţean, pentru că am dat-o fiecărui  om în mână şi cu asta am câştigat eu alegerile „.

Care va să zică, aţi ajuns primar cu o simplă poezie?

„ Cu o simplă poezie, dar este făcută din suflet. Consider eu că m-am luptat să ating punctele din poezie şi le-am atins, pentru că aşa a fost viaţa, exact ca în poezia asta”.

Cum este însă trecerea de la salopeta murdară la costumul curat de Primar?

„ Eu eram învăţat cu toate formele de costum, pentru că am fost şi tehnician veterinar. Atunci când m-am dus la subteran, directorul mi-a spus că va fi greu, că voi fi la lopată, că va fi vai de capul meu. Eu i-am spus că asta e viaţa, că am greutăţi, m-am căsătorit şi trebuie să muncesc, aşa că am ajuns la mină la Horăşti, apoi la Lupoaia. Dacă am văzut că nu pot prinde un post mai bine, am aşteptat până s-a scos un post de şofer pe o salvare. Am concurat acolo şi am obţinut postul de şofer pe salvare. Eu am aproximativ 20 de calificări, 20 de diplome, pot să le arăt”.

Serios? Pentru ce aveţi diplomele?

„Păi, de exemplu,radio-telegrafist,luată din armată,tractorist luată din liceu, veterinar luată tot din liceu,operator însămânţător artificial luată pe parcursul cât am lucrat veterinar, am Facultatea de Drept, Facultatea de Inginer, Facultatea de ştiinţe Economice-licenţiat, am diplomă de lăcătuş mecanic, mecanic de locomotivă de subteran, şofer toate gradele A;B;C;D;E, am mai multe calificări”.

Cum de aţi făcut atât de multe?

„Averea vieţi mele sunt diplomele astea şi ce las în comună.”

Cum e mai bine, primar sau miner?

„Dacă realizezi ceva ca primar e mai bine,pentru că, indiferent cât te sacrifici de mult, ai mândria că atunci când mori în urma ta rămâne ceva. Mă gândesc  eu aşa, că vor vorbi oamenii 20-30 de ani de acum încolo, bă, acela  a  asfaltat, acela a modernizat… „

Păi, despre miner nu se vorbeşte la fel de mult?

„Despre miner nu se poate vorbi. Sunt atâţia la grămadă, sunt oameni cu bun simţ, muncitori, dar ce se întâmplă? Minerul nu lasă nimic în urma lui, cu excepţia unei galerii care se înfundă, şi-a luat banii şi  a plecat. În schimb ca primar realizezi  ceva, ai mulţumirea că ai lăsat în urma ta ceva. Asta este cea mai mare bucurie pentru mine, când las ceva în urmă.”

Dar când eraţi tehnician veterinar, câte animale aţi castrat?

„Nu am castrat scroafe, ci numai vieri, dar vă spun sincer, dacă nu eram tehnician veterinar, nu eram primar astăzi.

De ce?

Din cauză că te apropii de oameni,pentru că omul te cunoaşte când vii la nevoie. Veterinar trebuie să fi  ca şi la salvare. Azi însă este mai greu, că oamenii nu se mai comportă aşa, sunt mai răi, sunt mai reci. La mine însă nu era aşa, pentru că dacă un om mă chema în miezul nopţii mergeam la el. Şi acum mă duc dacă mă cheamă omul. Să vă spun că acum doi ani eram la cravată şi s-a umflat o vacă la un cetăţean acasă. Am sunat tehnicianul veterinar de atunci, dar n-a binevoit să vină şi atunci m-am dus eu, pentru că tot timpul umblu cu trusa de veterinar în maşină. În cazul în care s-ar întâmpla să-i moară omului o vacă în marginea drumului, eu chiar dacă sunt în costum intervin, chiar dacă mă umplu de mizerie din cap până în picioare. Nu te mai uiţi când omul are o problemă. Cred că de acolo oamenii şi-eu dat seama că o să-i ajut. Şi până la urmă indiferent ce ai face dacă nu ajuţi şi oamenii nu ai realizat nimic.

Regretaţi că aţi renunţat la lămpaş?

„Nu, nu, nu,  niciodată. Acum m-aş apropia de pensie ,ce  aş face eu?”

Şi totuşi, că vorbeaţi de ajutatul oamenilor, în postura de primar cum îi veţi ajuta?

„ Multe. În afară de infrastructură , apă,lumină, drumuri, şi ajutoare pentru deplasări la spital sau diferite operaţii chirurgicale, ajut oamenii care nu ştiu să-şi rezolve problemele personale.”

V-aţi gândit vreo clipă să demisionaţi?

„ Sincer, poate am zis dar nu m-am gândit să fac asta. Nu cred că pot să fac lucru acesta. Sunt legat tare de tot”.

Câte mandate aveţi de gând să staţi la primărie?

„Cum gândesc acum, vre-o cinci, sigur,iar acum sunt la al treilea. În al cincilea mandat o să plec cu greu şi până în ultima zi de primar vreau să-mi fac treaba cu devotament faţă de oameni”.

Dar salariul de cât îl aveţi?

„Acum 1640 lei în mână”.

E un salariu bun?

„E un salariu prost pentru ceea ce face un om, dacă chiar se sacrifică şi se luptă să facă ceva pentru oameni. Mi se pare nedrept dar nu comentez, totuşi eu cred că într-o localitate, primarul trebuie să aibă cel mai mare salariu”.

În condiţiile astea poate un primar să se îmbogăţească din muncă cinstită?

„ De la Primărie, nu. Cum să te procopseşti cu 16 milioane pe lună? Eu nu beau, nu fumez, nu beau cafea, familia mea la fel, am doi copii şi nu m-aş descurca dacă nu aş avea un camion cu care car cărbune, că altfel nu m-aş descurca cu 16 milioane. Sincer să fiu, ar trebui să fiu cam răpănos.

Dar ceilalţi primari care ajung foarte bogaţi cum reuşesc?

Au afaceri. Sunt sigur că au afaceri, ori ei, ori soţiile , ori copii.

Articol preluat din săptămânalul Ghimpele de Gorj

Interviu realizat de Irinel  Ceuranu

 

Vizualizari :9979

Popularity: 9% [?]

2 Comments

  1. Trandafir-ciorba Melania says:

    Sunt si voi ramane un cetatean al comunei Catunele,cu toate ca sunt casatorita in certeze Jud SATU MARE,tot timpul am admirat cu mandrie munca si efortul pe care-l face pentru comuna,si pentru oameni satelor dom Tuila si cred ca e singurul primar care a facut ceva in comuna aceasta si va ramane ceva in urma lui e un exemplu demn pentru fii comunei.Acum eu traesc si lucrez in Franta si-mi face mare placere cand vad si aud atatea fapte bune si lucruri frumoase despre locurile mele natale ,si despre edili acestei comune,Bravo dom Primar si tineo tot asa,

  2. cetateanu says:

    Madam Ciorba vorbeste fara sa aiba habar!!!!!!!!!!!!!!!

Lasa parerea ta