Motru. Recurs la Memorie


Anul 1968 luna August. Atunci am păşit pentru prima dată pe pâmântul Oraşului Motru, locul unde începuse să se scrie istoria unei localităţi, în care praful de cărbune se amesteca mereu cu aerul ce îl respira locuitorul sau cu albul rufelor puse la uscat pe sârma din terase sau din faţa blocului. Nu se construiseră multe blocuri, dar macaralele turn se înmulţiseră iar constructori veniţi de prin judeţele vecine , munceau din greu. Am înotat prin multe noroaie ce se adunau până la ‘’oul piciorului’’ chiar dacă mai existau construite câteva alei înguste, înjurând Consiliul Popular şi pe Tănase Lolescu primar( de parcă el ar fi construit acele alei aşa încet şi atât de înguste). Apoi, ofticat şi cu pantofii murdari, îmi stingeam dorul de străzi curate, cu câteva sute de grame de votcă sau coniac la singura cârciumă mai de ”doamne ajută” aflată în aşa-zisul centru, întins de la Poştă până la Valentina lui Râmescu de astăzi. Nu a fost deloc uşor, a fost chiar…. al dracului de greu, dar ambiţia şi mândria celor care au venit din toată România ca să scoată aur negru pentru ţară, a făcut minuni aici în sud – vestul Olteniei. Vorbind de cărbune, se poate spune că aceea a fost perioada în care s-au format la Motru, adevăraţi specialişti în extragerea cărbunelui din adâncul pământului şi tot atunci s-au pus bazele extracţiei de cărbune la suprafaţă prin carierele ce constituie astăzi mândria industriei miniere din Gorj. Sunt mulţi, foarte mulţi specialişti în minerit formaţi la Motru, care au lăsat urme adânci în viaţa socială a oraşului sau în arhitectura de astăzi a acestuia. Nu cred că sunt motreni de vârsta – treia care să nu-şi amintească cu respect de nume ca: Bătăcui, Ştefanache, Mironovici, Stamatoiu, Alecu şi mulţi alţii care sunt azi în activitate, oameni adevăraţi care s-au luptat cu vitregia şi anomaliile unei societăţi care solicita uneori imposibilul. Şi atunci la fel ca şi astăzi, politicul se amesteca mereu în problemele economiei şi industriei, pentru că aşa e rasa asta de politruci, iar moştenirea obiceiurilor, după cum ştim, ţine cel mai bine la români. În 1981, revolta minerilor din Motru, a pornit tot din cauza politicului. Unii scârţa-scârţa, au făcut din acest act de revoltă o răscoală alţii o grevă împotriva regimului comunist, iar alţii care au auzit despre ea din gura altora au scris şi tipărit cărţi cu bani ai Consililui Local, că doar nu putea bietul om să nu ciugulească si el ceva de pe urma idioţeniei. Afirmaţiile acestor şmecheri dornici de a lăsa posterităţii ceva chiar dacă multe sunt fabulaţii, au fost copiate de jurnalişti care şi ei au mai adăugat puţină aiureală în descrierea faptelor. Adevărul adevărat îl ştiu mulţi locuitori care trăiesc astăzi şi care, îşi amintesc cum circula atunci trenul foamei. Mica fabrică de pâine din Motru, ce zace acum devastată, dărâmată şi sub gunoaie, producea in 1981 peste 30 de tone de pâine neagră, intermediară şi albă, pentru o populaţie ce nu trecea de 20 000 de suflete. În schimb, cu fiecare tren ce sosea la Motru veneau oameni de pe tot cuprinsul Olteniei, unii chiar din Roşiori încoace, ce se aprovizionau cu pâine cărată cu sacii. Se ajunsese pe atunci, în zona de câmpie ca o pâine ţinută o noapte în motorină să ardă în sobă o zi şi să dea căldură. Animalele oamenilor din gospodării porci sau chiar şi vaci, se hrăneau cu pâine de la Motru, fiind foarte ieftină. Acest consum mare l-a speriat pe Cărbunaru C-tin proaspăt Preşedinte al Consiliului Popular, care a dorit să păstreze pâinea pentru locuitorii oraşului sau poate pentru a brava, a hotărât raţionalizarea şi a dat ordin să se treacă pâinea la cartelă conform unei hotărâri guvernamentale ce nu se aplicase în zonele miniere.

19 Octombrie 1981 zi neagră pentru oraşul Motru

Dimineaţa zilei de 19 octombrie 1981, a fost ziua în care s-a încercat raţionalizarea pâinii şi în centrele miniere din Motru. Prima maşină sosită la Mina Roşiuţa la ora 5,30 dimineaţa, a fost răsturnată de mineri, atunci când au aflat de cartela care le da dreptul doar la 400 grame de pâine de fiecare membru al familiei.. Nedreptatea săvârşită ce se adăuga la celelalte lipsuri existente au declanşat furia minerilor, care fiind fraţi acolo sub pământ sunt fraţi şi la lumina zilei. Ca la o comandă au fost lângă maşina de pâine şi au răsturnat-o strigând vrem pâine pentru copii noştri. După refuzul de a intra în mină până la soluţionarea cazului, au plecat pe jos la Motru cu picoane şi lopeţi pentru a cere socoteală Consiliului Popular condus de Constantin Cărbunaru. Ajunşi în faţa blocului I2 ce adăpostea la parter Miliţia, etajul 1 ,2,3, Consiliul Popular şi la etj.4 Securitatea unde se afla şi armamentul din dotare, a început scandalul lozincilor. Fiind martor ocular nu am auzit strigându-se Jos Ceauşescu sau altceva împotriva sistemului. De aceia nu înţeleg de ce în unele scrieri sau declaraţii se fabulează pe această temă. S-a crezut probabil că se vor acorda premii sau au dorit doar o ieşire mai eroică a celor 30-40 de mineri sosiţi de la Roşiuţa şi un grup mai mic de la Lupoaia. Până pe la ora 16 minerii au cam dispărut din faţa Consiliului Popular iar locul lor a fost luat de consumatorii de alcool ai Restaurantului din Centru, unde nimeni din administraţia locală nu interzisese consumul de alcool pe timpul scandalului. Seara când numărul persoanelor care priveau spectacolul dat de câţiva oameni care acum pozează în eroi, s-a încercat împrăştierea lor cu tunul de apă de pe o cisternă a pompierilor dar au fost opriţi de cei prezenţi. S-a încercat atunci răsturnarea cisternei de pompieri dar, fără succes fiind prea puţini ca număr. În faţa blocului sau produs şi primele violenţe. Grătarul de la geamul Miliţiei a fost smuls iar prin geamul spart se arunca cârpe aprinse îmbibate cu motorină.. S-a intrat şi în biroul Miliţiei unde Comandantul Baroianu Victor slobozise un foc de pistol pentru avertizare, când s-a încercat pătrunderea pe geamul spart.. Odată intraţi în birourile miliţiei au uitat pentru ce se aflau acolo şi au început să strige la miliţienii prezenţi, – de ce l-a amendat cândva, de ce la legat de calorifer când a făcut scandal, sau de ce l-a arestat pe unul cu câţiva ani în urma.. Niciun miliţian nu a fost lovit şi nicio armă nu a ajuns în mâna celor care au forţat intrarea. Iar pentru respectarea adevărului şi pentru a demonstra că fabulaţiile unora au atins cote nebănuite, trebuie spus că nu s-a aruncat cu dejecţii pe manifestanţi ( unii au afirmat contrar de parca ar fi existat un depozit pentru dejecţii) iar ca focuri de armă trase, au existat cele câteva trasoare slobozite peste blocul vecin pentru intimidare şi focul de pistol al comandantului de Miliţie. Trupele de securitate din Tr. Severin au venit cu câteva taburi care au staţionat în faţa Scoli Generale nr.1 în linişte. În acea noapte au fost arestaţe 32 de persoane şi transportate la Tr.Severi iar ziua următoare eliberate, cu excepţia a patru persoane dovedite violente. Pe alţii, i-a arestat în zilele următoare, întrucât reuşiseră să dispară. Întreaga demonstraţie a fost filmată de la etajele superioare iar mulţi din cei arestaţi şi condamnaţi fiind cunoştinţe mai vechi ale organelor de miliţie le-a uşurat sarcina celor care au făcut cercetările. Printre cei condamnaţi atunci la ani grei de închisoare, s-au numărat:

- Soare Constantin, Slatina (Olt), 23 de ani – 8 ani de închisoare

- Sârbu Gheorghe, Corneşti (Iaşi), 36 de ani – 8 ani de închisoare

- Gaidaş Alexandru, Mehadia (Caraş Severin), 19 ani – 8 ani de închisoare

- Târnovschi Nicolae, Fundulea (Călăraşi), 27 de ani – 7 ani de închisoare

- Chirilă Ştefan, Motru (Gorj), 22 de ani – 7 ani de închisoare

- Nişulescu Viorel, Roşiuţa (Gorj), 22 de ani – 7 ani de închisoare

- Tătaru Dumitru, Codlea (Braşov), 19 ani – 6 ani de închisoare

- Măciucă Valerică, Hunedoara, 21 de ani – 7 ani de închisoare;

- Ursan Vasile, Suharău (Botoşani), 19 ani – 7 ani de închisoare

Tătaru, Măciucă, Ursan şi Soare veniseră să lucreze în mină de mai puţin de o lună. Toţi au fost eliberaţi înainte de termen, în perioada 1985-1988.

Astăzi, aceşti oameni sunt cetăţeni de onoare ai oraşului Motru.

Cornel Ciciu

Vizualizari :18265

Popularity: 9% [?]

Lasa parerea ta