Leagă fă câinele că vin caravanele


Strigă din tindă  Nea Gheorghe Oprelişte la soaţa lui pe care o apucase dorul de mulsul  vacilor. Bărbierit proaspăt, cu ghetele lustruite si cămaşa schimbată, nea Gheorghe aştepta caravanele politice pentru a face rost de ceva cizme, găleţi, pixuri sau cel puţin o brichetă, că alea primite acum patru ani se terminaseră. Iar apoi, avea o obligaţie morală,  întrucât aseară, când a pus-o cu vecinii de una mică, s-a angajat pe părul lui cel rar că „ am să le arăt eu lor frate… să vezi ce-o să le mai frec ridichea, că ne-au uitat după ce au ajuns în parlamentul ăla”. Acum,  dimineaţa, îi mai slăbise elanul, căci noaptea (sfetnic bun) s-a gândit el că nu-e bine să te pui rău cu vreunul,  că s-ar putea să iasă şi atunci…doamne păzeşte.

Uite, acum se apropie ăştia violeţi, ai lui minciună  ăla cu Oltchimu, îmmm……2-3 maşini şi 6-7 copii, îşi spune el în barbă  -  nu sta fă ca toanta să beleşti ochii, ieşi dracului şi tu la poartă că dacă suntem doi , luăm dublu, strigă enervat nea Gheorghe.

-         Să trăieşti nene, zice un violaceu, străveziu din cauza frigului,  care îşi începe repede recitalul învăţat pe de rost – vă dăm pensii mai mari, locuri de muncă şi drumuri asfaltate etc. dacă ne votaţi pe noi şi nu pe hoţii ăştia care vin după noi.

Nea Gheorghe îl lăsă să termine ce avea de spus şi după ce îşi drese glasul, zise:

-         Bă tată, uite care e problema. Eu pe voi vă votez, că restul sunt hoţi, aşa cum zici tu. Da, voi ce-mi daţi mie, că eu sunt sărac?

Nu trece multă vreme şi apar unii albaştri. Eeee… altă treabă aici. Mulţi frate, mulţi şi parcă mai bine îmbrăcaţi. Nea Gheorghe simte că acu e momentul să fie mai decis şi mai hotărât pentru că „ ăştia pot să iasă” şi sunt mai bogaţi, că doar a auzit el câte ceva.

După discuţii şi lămuriri, scena se repetă. Cu glas sigur si puţin îngroşat pentru a da greutate cuvintelor, nea Gheorghe, zice:

-         Bă tată, uite care-i problema. Eu pe voi vă votez, că restul sunt hoţi. Da voi ce-mi daţi mie, că eu sunt sărac ?

Nici că s-a bucurat Nea Gheorghe prea mult de greutatea plasei de folie primite, că s-a înroşit drumul frate. Erau mulţi-mulţi roşii şi printre ei câţiva îngălbeniţi. Erau multe fete spre deosebire de ceilalţi, dar cam muter. De vorbit vorbeau unii cu cravate, dar parcă mai mult şi mai bine, căci şi ei au zis că dau pensii mărite, locuri de muncă, fac drumuri şi nu vor conduce ţara ca hoţi  ceilalţi.

Gospodarul nostru, puţin nemulţumit de darurile primite, se propti bine de curte li decise.

-Bă frate, uite care e problema. Eu pe voi vă votez, dar voi ce-mi daţi că eu sunt sărac ?

După revenirea culorii drumului la pământiul asfaltului, familia Oprelişte, şi-a făcut bilanţul. Şase pixuri, şase calendare, patru poze şi două agende. Concluzia trasă de Nea Gheorghe a fost clară.

-Lasă Ileană, că acum e criză mare, dar mai sunt şi alţii care trebuie să vină. Cred că mâine vor venii şi ăia portocalii şi ăia albi, că doar nu terminară cu caravanele.

- Ne-ar prinde bine Gheorghe, măcar 50 de lei, că mâne vine ăla  să plătim curentul

Cornel Ciciu

 

 

 

Vizualizari :18509

Popularity: 4% [?]

1 Comment

  1. Cinciulescu Cristian says:

    Foarte tare articolul…!:)) WOW, SUPER, vorba lui Diaconescu :) )

Lasa parerea ta