Jaful şi Prostia însuşiri de bază în România


De peste 20 de ani se observă din ce în ce mai clar, că binele românilor, promis prin cucerirea libertăţii din 1989, s-a transformat rapid într-un jaf ordonat şi bine aranjat, încât nu mai rămăsese din ceea ce era de furat, decât câteva unităţi industriale, uitate sau rătăcite prin planurile politice ale unor partide. Prin 2009-2012, mă întrebam ca un naiv –de unde atâta ură acumulată de USL împotriva PDL, de unde atâta ură împotriva lui Băsescu. Iată, că abia acum primesc răspunsul. Dacă USL nu ajungea la putere , pierdea tot ceea ce mai producea şi aducea ceva euroi în buzunarele unora. În cei opt ani din opoziţie, buzunarele secaseră iar unii se pregăteau deja să înstrăineze şi ultimile rămăşiţe ale unei industrii moarte. Am reţinut din acele vremuri, că PSD,PNL,PC erau cei mai înverşunaţi apărători ai mediului din Roşia Montană, erau cei care l-au criticat dur pe Tăriceanu pentru zăcământul din Marea Neagră şi s-au pronunţat clar împotriva exploatării gazelor de şist. Ce s-a întâmplat acum, după un an? Nu se ştie încă. Creşterea comisionului, trădarea intereselor statului sau dorinţa de îmbogăţire a unor acoliţi, pot să fie unele din cauzele ce au schimbat optica USL.

Inconştienţa şi prostia au devenit periculoase

Un prefect tradus şi cu frică de mai marii partidului precum şi un lider de sindicat inconştient , ambii din jud.Alba, au afirmat la o emisiune televizată, contactaţi prin telefon, că la Roşia Montană se pot creea, 500 zicea liderul şi 1000 zicea prefectul, de locuri de muncă. Numai că, au uitat să vorbească despre cianura ce va infecta solul pentru sute de ani, au uitat să spună că apa potabilă va deveni doar amintire iar aerul ce îl vor respira locuitorii nu va mai fii atât de pur. Există pericolul ca zona să devină o zonă calamitată, şi asta numai din dorinţa unor politicieni de a obţine bani, bani şi iarăşi bani pentru ei binenţeles, doar nu pentru ţară. Cele 25% procente din aurul extras, obţinute de Victor Ponta la renegocierea cu investitorul, constituie de fapt incapacitatea statului român de a-şi negocia propria-i bogăţie a subsolului. Ce va mai rămâne pentru cei care se vor mai naşte pe aceste meleaguri, nu mai interesează acum pe nimeni. Se va exploata probabil tot iar ce se va obţine va urma drumul oţelului special de la Târgovişte şi Galaţi, drumul cimentului, al lemnului sau al altor produse obţinute cu forţă de muncă ieftină, peste aşteptări, într-o ţară în care se trăieşte ceva mai rău decât în lumea a III-a.

Cornel Ciciu

 

 

Vizualizari :13825

Popularity: 2% [?]

Lasa parerea ta